Sabatul în Noul Testament

Apropiindu-ne de încheiere, haideți să ne aruncăm un ochi prin Noul Testament pentru a observa ce zi a păzit Apostolul Pavel și despre ce zi i-a învățat pe cei dintre neamuri să păzească.

  1. Faptele Apostolilor 13:14-15, 42-44: “Iar ei, trecând de la Perga, au ajuns la Antiohia Pisidiei și, intrând în sinagogă, într-o zi de sâmbătă, au șezut. Și, după citirea Legii și a Proorocilor, mai-marii sinagogii au trimis la ei, zicându-le: bărbați frați, dacă aveți vreun cuvânt de mângâiere către popor, vorbiți. (42) Și ieșind ei din sinagoga iudeilor, îi rugau neamurile ca sâmbăta viitoare să li se grăiască cuvintele acestea. După ce s-a terminat adunarea, mulți dintre iudei și dintre prozeliții cucernici au mers după Pavel și după Barnaba, care, vorbind către ei, îi îndemnau să stăruie în harul lui Dumnezeu. Iar în sâmbăta următoare, mai toată cetatea s-a adunat ca să audă cuvântul lui Dumnezeu.

Pavel se ridică și le predică, îndemnându-i să stăruie în harul lui Dumnezeu. Aici, Pavel are oportunitatea să le explice neamurilor că Sabatul a fost îndepărtat … însă aceasta nu se întâmplă! De ce a trebuit oare să aștepte până Sabatul următor? Dacă ziua de închinare fuseseră schimbată în Duminică, atunci de ce Pavel nu le-a spus că nu trebuie să mai aștepte încă o săptămână și că ziua următoare – duminica – este ziua de închinare? În schimb, se pare că Pavel a așteptat o săptămână întreagă, a trecut peste Duminică, pentru a predica din nou neamurilor într-o zi de Sabat.

  1. Faptele Apostolilor 15:1-2, 14-21

Anumite persoane au venit din Iudea în Antiohia, învățând că neamurile convertite trebuiesc circumcise și să țină legea lui Moise pentru a fi salvați. Pavel și Barnaba au contestat viguros această învățătură. Atunci au decis să meargă la Ierusalim pentru a cere sfatul apostolilor și al bătrânilor în legătură cu această problemă.

La Conciliul din Ierusalim, Iacob dă decizia: “De aceea eu socotesc … să le scriem să se ferească de întinările idolilor și de desfrâu și de (animale) sugrumate și de sânge (versetele 19 – 20).” Observați că nu le spune să nu mai țină Cele Zece Porunci – nici nu s-a pus întrebarea – ci doar ritualul circumciziei, care este o lege cu totul diferită.

Iacob continuă (vers. 21): „Căci Moise are din timpuri vechi prin toate cetițile propovăduitorii săi, fiind citit în sinagogi în fiecare sâmbătă.” Scrierile lui Moise erau învățate în sinagogi în fiecare Sabat. Cei care participau la închinare, ascultau expusă Legea lui Dumnezeu în fiecare Sabat și nu au primit alte instrucțiuni cu privire la ziua de odihnă. Este foarte clar că neamurile cunoșteau Sabatul și valabilitatea lui. Mai mult, apostolii, după primul Conciliu din Ierusalim, nu le spune să nu mai țină Sabatul.

  1. Faptele Apostolilor 16:12-15 Pavel și Silas ajung în Filipi “și au rămas câteva zile. Și în ziua sâmbetei am ieșit în afara porții, lângă râu, unde credeam că este loc de rugăciune și, șezând, vorbeam femeilor care se adunaseră. Și o femeie, cu numele Lidia, vânzătoare de porfiră, din cetatea Tiatirelor, temătoare de Dumnezeu, asculta. Acesteia Dumnezeu i-a deschis inima ca să ia aminte la cele grăite de Pavel … s-a botezat ea și casa ei.

Încă odată, Pavel și însoțitorii săi au așteptat Sabatul și au mers la locul de întâlnire și au predicat. Această femeie, probabil dintre neamuri, s-a convertit. Pasajul spune că era obiceiul să se întâlnească în Sabat, așa că Pavel a mers și a căutat locul când a sosit Sabatul.

  1. Faptele Apostolilor 18:1-11

Dacă am putea găsi în Noul Testament măcar un singur verset ce să ofere autoritate păzirii Duminicii așa cum este acesta ce vorbește despre păzirea Sabatului, cu siguranță ar fi autoritate Scripturistică pentru schimbarea Sabatului din Sâmbătă în Duminică. “După acestea Pavel, plecând din Atena, a venit la Corint. Și găsind pe un iudeu, cu numele Acvila … și pe Priscila, femeia lui … a venit la ei. Și pentru că erau de aceeași meserie, a rămas la ei și lucrau, căci erau făcători de corturi. Și vorbea în sinagogă în fiecare sâmbătă și aducea la credință iudei și elini.” Descoperim că Pavel lucra în zilele săptămânii însă în fiecare Sabat mergea la sinagogă și învăța pe iudei și elini, aducându-i la credință.

Versetul 11 spune că Pavel a continuat așa timp de un an și șase luni, lucrând în zilele săptămânii și predicând în fiecare Sabat. Numai puțin de 78 de Sabate!

Neamurilor din Corint Pavel le poruncește: “Fiți urmăritorii mei, precum și eu sunt al lui Hristos.” (Prima Epistolă către Corinteni 11:1). Faptele Apostolilor 17:2 “Și după obiceiul său, Pavel a intrat la ei și în trei sâmbete le-a grăit din Scripturi.” Sfânta Scriptură înregistrează numai puțin de optzeci și patru de ocazii când Pavel a păzit Sabatul (Sâmbăta).

L-a imitat Pavel pe Domnul Iisus Cristos? Cu siguranță! “Și a venit în Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul Său, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă.” (Evanghelia după Luca 4:16).

Ar trebui noi să imităm obiceiul lui Pavel de a păzi Sabatul? Ar trebui noi să imităm obiceiul Domnului Iisus Cristos de a păzi Sabatul?

Concluzie